Un cataclism misterios din 1257, ce a lăsat urme la ambii poli ai Pământului, şi-a dezvăluit secretele

lac-lombokOamenii de stiinta cred ca au descoperit vulcanul responsabil de o eruptie uriasa care a avut loc în secolul al XIII-lea.Evenimentul misterios ce a avut loc în 1257 a fost atât de mare încât semnatura sa chimica a fost descoperita atât în gheata din Arctica, cât si în cea din Antarctica.Textele medievale europene vorbesc despre o racire brusca a climei si de recolte esuate.

Acum, o echipa internationala de cercetatori a publicat în jurnalul PNAS o cercetare care pare sa indice cauza ciudatului eveniment: o eruptie a vulcanului Samalas de pe insula Lombok din Indonezia.
În zilele noastre structura originala a muntelui nu mai exista, în urma sa ramânând un lac vulcanic urias format în crater.

Echipa de cercetatori a facut legatura între urmele de sulf si de praf din gheata polara si datele colectate în regiunea Lombok (printre care datarea cu radiocarbon, tipul si distanta de raspândire a rocilor si cenusei vulcanice, cercurile copacilor si chiar cronicile locale ce relateaza prabusirea Împaratiei Lombok în secolul al XIII-lea).

Dovezile sunt foarte puternice si convingatoare”, afirma profesorul Clive Oppenheimer de la Universitatea Cambridge.

Am efectuat un efort similar unei investigatii politiste. Nu stiam cine este vinovatul, dar aveam data crimei si amprente sub forma elementelor geochimice din stratul de gheata, iar aceste elemente ne-au permis sa descoperim care este vulcanul responsabli”, a explicat profesorul Franck Lavigne, de la Universitatea Pantheon-Sorbonne din Franta, co-autor al lucrarii.

Pâna acum, eruptia din 1257 fusese atribuita mai multor vulcani din Mexic, Ecuador si Noua Zeelanda. Acesti candidati nu au trecut, însa, de proba datarii. „Doar Samalas se potriveste în toate aspectele”, explica oamenii de stiinta.

Studiile efectuate de cercetatori în Lombok sugereaza ca pâna la 40 de kilometri cubi de roci si cenusa au fost aruncat în urma eruptiei, iar materialul cel mai fin ejectat din vulcan a atins o altitudine de peste 40 de kilometri deasupra muntelui.

Calculele matematice arata ca aceasta forta era necesara ca materialul sa fi fost purtat de-a lungul întregului glob pamântesc în cantitatile descoperite în Groenlanda si Antarctica.

Impactul asupra climei ar fi fost semnificativ.

Textele medievale vorbesc despre o vreme îngrozitoare în vara ce a urmat în 1258. A fost frig, iar ploaia era de neoprit, provocând inundatii.

De curând, arheologii au descoperit scheletele a mii de persoane în gropi comune în Londra si le-au datat în 1258.

Nu putem spune cu siguranta ca cele doua evenimente prezinta o legatura, dar cu siguranta populatiile ar fi fost afectate”, a comentat profesorul Lavigne.

În comparatie cu alte eruptii catastrofale, Samalas a fost cel putin la fel de puternica precum Krakatoa (1883) si Tambora (1815), spun cercetatorii.

Gheturile arctice si antarctice contin indicii ce sugereaza ca un alt eveniment colosal a avut loc în jurul anului 1809, însa – la fel ca Samalas pâna de curând – vulcanul vinovat continua sa se ascunda.

Este incredibil ca nu am descoperit dovezi referitoare la vulcan. Unde în lumea asta ai putea ascunde astfel de vesti negative?”, spune profesorul Oppenheimer.

Sursa: BBC News

Comments

comments