Misterul manuscrisului Voynich

manuscrisul-voynichManuscrisul Voynich, descris ca “cel mai misterios manuscript”, dateaza din secolul 15 si a fost scris probabil in nordul Italiei. Este denumit astfel dupa Wilfrid Michael Voynich, cel care l-a cumparat in anul 1912.Manuscrisul are forma unei carti ilustrate cu 232 pagini, iar textul este scris cu litere si cuvinte neidentificate, insa fara taieri sau corecturi.

Desenele in schimb sunt executate cu mai putina stradanie. Ele reprezinta plante, oameni, animale si teme astronomice.

Cartea pe care n-o poate citi nimeni

Cu toate eforturile depuse pentru descifrarea sa, manuscrisul nu a putut fi inteles nici pana in ziua de astazi. Manuscrisul se pastreaza in biblioteca Beinecke Rare Book and Manuscript Library de la Yale University din New Haven, Connecticut, SUA.

Nu degeaba a fost declarat cel mai misterios manuscris. Este scris intr-un alfabet necunoscut, contine imagini ale unor plante inexistente pe Pamant, semne zodiacale complexe si siluete feminine scaldandu-se in bazine diforme.

Unele pagini lipsesc, insa versiunea curenta cuprinde 232 de pagini, majoritatea continand ilustratii.

Voynich, cel care a redescoperit manuscrisul, l-a gasit intr-un vechi castel aflat la sud de Roma. Specializat in analiza si evaluarea documentelor vechi, Voynich a remarcat imediat caracterele misterioase si imaginile cel putin bizare.

Intre paginile manuscrisului s-a gasit o scrisoare – la fel de misterioasa – datata “Praga 19 august 1666”, scrisa de Joannes Marcus Marci si adresata lui Athanasisus Kircher. Marci sustinea ca documentul ar fi apartinut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552 – 1612) care-l achizitionase in speranta ca ar obtine misterul transformarii plumbului sau a oricarui alt metal, in aur. In scrisoare se mentioneaza si ca manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul filozof si alchimist englez din secolul al XIII-lea.

Insemnarile de la curtea regelui Rudolf al II-lea amintesc de achizitionarea unui astfel de document pentru o suma buna de bani, de la un misterios vanzator ambulant. Dupa o lunga incercare de descifrare, manuscrisul ajunge la Kircher iar apoi trece in grija Ordinului Iezuitilor prin Pierre Jean Beckx (mai marele ordinului), pentru ca intr-un final sa fie uitat in arhivele colegiului din Franscati, castelul de unde l-a redescoperit Vornych abia in 1912.

Imaginile din manuscris lasa impresia ca documentul este unul cu scop farmaceutic, servind probabil ca scop in medicina timpurie. Poate fi luata in considerare si varianta alchimiei deoarece s-a considerat ca informatiile oferite in manuscris duc la transformarea metalelor in aur, sau la descoperirea Pietrei Filozofale.

Dezlegarea misterului

Desigur, trebuie mentionat ca nici teoriile pseudostiintifice nu au intarziat sa apara. Mai ales ca nici cei mai buni criptografi din lume n-au reusit sa o descifreze. Multi cred ca manuscrisul Voynich este un manual de instructiuni lasat omenirii de o rasa extraterestra. Dar este posibil ca din motive materiale, Voynich sa fi lansat zvonul ca este scris de insusi Bacon, pentru a-I conferi valoare in ideea unei viitoare vanzari. Documentul medieval este asigurat astazi contra sumei de un milion de dolari.

O analiza efectuata de Andreas Schinner sugereaza ca manuscrisul a fost mai degraba “generat” printr-un proces aleator de silabe decat prin codificarea cuvintelor. In anul 2009, o echipa de cercetatori de la Universitatea din Arizona, in urma radiodatarii cu carbon, au confirmat ca manucsrisul (sau cel putin materialul pe care a fost scris) dateaza din anii 1404 – 1438. Desi rezultatul a aratat ca documentul nu este un fals, realizat (sau comandat) de Voynich, nu demonstreaza ca manuscrisul contine un mesaj descifrabil.

In anul 2003, Gordon Rugg, urmat de Andreas Schinner in 2007, au efectuat studii statistice asupra frecventei sabloanelor a silabelor in manuscris. Poate mai mult sau mai putin surprinzator, acestea erau pozitionate intr-o ordine complet aleatoare, sugerand tot mai mult ipoteza ca acele cuvinte nu inseamna nimic, neavand nimic in comun cu nicio limba vorbita. Schinner a folosit o analiza software si a aratat ca textul a fost produs printr-o metoda complet stochastica – una in care silabele au fost alese pentru a da aparenta unui limbaj.

Voynich ramane astfel doar unul din numeroasele manuscrise misterioase ale Evului Mediu intunecat, o carte care nu spune nimic.

Sursa:wikipedia, world-mysteries.com

Comments

comments