Încă o descoperire uimitoare la Mormântul Sfânt făcută de arheologi

Timp de decenii întregi, arheologii şi teologii au dezbătut dacă Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este cu adevărat locul în care Hristos a fost îngropat şi din care a înviat după ce a fost răstignit.

Mormântul a fost îmbrăcat în marmură din anii 1500 pentru a-i împiedica pe vizitatori să fure bucăţi din el sau relicve. În secolele precedente, faimoasa biserică a fost distrusă şi reconstruită de atâtea ori, încât experţii au început să aibă îndoieli referitor la localizarea exactă a mormântului şi la conţinutul său

După ridicarea plăcii de marmură, pentru prima dată după 500 de ani, cercetătorii au descoperit poliţa din calcaroasă pe care se presupune că ar fi fost întins trupul lui Iisus, transmite The Mirror. În plus, a fost descoperită şi o a doua lespede din marmură până acum necunoscută cercetătorilor, gravată cu o cruce despre care se crede că a fost sculptată în secolul al XIIlea de cruciaţi.

Arheologul Fredrik Hiebert, parte a echipei National Geographic, a declarat că „lucrul care m-a uimit cel mai mult a fost atunci când am înlăturat primul strat de praf şi am descoperit o a doua bucată de marmură. Aceasta era gri, nu de culoare bej la fel ca cea din exterior şi chiar în mijlocul ei era o cruce extrem de frumos inscripţionată. Nu aveam nicio idee că un astfel de lucru se găseşte acolo”.

Altarul a fost distrus de mai multe ori de flăcări, de cutremure şi invazii de-a lungul secolelor. Nu ştim cu certitudine dacă a fost reconstruit în exact acelaşi loc de fiecare dată. Dar aceasta pare să fie dovada vizibillă că pelerinii venerează astăzi acelaşi mormânt descoperit de împăratul roman Constantin în secolul IV. Este uimitor. Când am realizat ce am descoperit, mi-au tremurat puţin genunchii”, a mai spus Hiebert.

La deschiderea mormântului, liderii religioşi din bisericile greco-catolică şi armeană, dar şi călugării franciscani au fost primii care au intrat să vadă descoperirile. „Au ieşit cu un zâmbet larg pe chip, iar apoi au intrat şi călugării şi zâmbeau cu toţii”, a mai spus cercetătorul.

Cu toţii deveneam foarte curioşi. Apoi am intrat, am privit înăuntru şi am zărit o grămadă de moloz. Deci nu era gol, chiar dacă nu se vedeau artefacte sau oase”.

Oamenii de ştiinţă au discutat încă din 1959 dacă mormântul ar trebui sau nu deschis pentru reparaţii capitale, dar s-a ajuns cu greu la o concluzie unanimă. Totul trebuie aprobat de un comitet, aşadar şi schimbarea unei lumânări durează destul de mult. „Există o scară lângă intrarea principală care nu a fost mutată de 240 de ani şi încă nu s-a luat nicio hotărâre. Toţi o numesc ‘scara de neclintit’. Aşa că faptul că până la urmă am reuşit să ducem această muncă la bun sfârşit este un triumf al negocierilor”.

Cu ajutorul radarului şi al scannerelor termografice, experţii au reuşit să adune informaţii referitoare la interior mormântului chiar înainte de a-l deschide. Datele sunt atât de complexe încât analiza lor va dura luni întregi, dar echipa speră să poată realiza o reconstrucţie virtuală care să fie făcută publică foarte curând.

Sursa:thewomen

Comments

comments