Civilizaţia Romană

Civilizaţia romană s-a născut din asimilarea elementelor altor civilizaţii străveţi: filozofia, arta, religia păgînă greacă, tehnologiile etruscilor şi galilor, creştinismul iudeilor etc.La începuturile ei (secolele VIII-VII î.e.n.), această civilizaţie era rudimentară, iar economia ei – agricolă.

Cea mai mare parte a locuitorilor Romei trăiau în colibe de pămînt, clădite fără nici un plan urbanistic, avînd drept intrare o uşă, dar nici o fereastră. Există o singură încăpere, în care mîncau şi dormeau laolaltă toţi membrii familiei, sclavii şi animalele. Igiena pare să fi fost redusă la minimum: nu existau nici latrine, nici apeducte (nevoile se făceau în faţa casei şi acolo rămîneau). Îmbrăcămintea era de o croială elementară, barba şi părul creşteau neîngrijite, nu se foloseau cosmetice. Nu era nici o organizare militară sau strategii de luptă, iar armele folosite erau, în special, ciomege, pietre şi săbii grosolane. Aproape toată populaţia era analfabetă, chiar şi primii regi.

Situaţia s-a schimbat radical odată cu ocuparea tronului de o dinastie etruscă, circa în anul 600 î.e.n. Sub domnia lui Lucius Tarquinis, fiul unui grec căsătorit cu o etruscă, Roma a făcut un salt înainte: a fost construită “cloaca massina”, canalizarea, au fost zidite case, cu acoperişul înclinat în ambele părţi pentru scurgerea apei de ploaie şi cu ferestre, au fost trase stăzi şi cartiere, a apărut forul – o piaţă centrală unde se adunau toţi cetăţenii. Primul apeduct care aproviziona Roma cu apă curată a fost construit abia în anul 312 î.e.n., iar primele băi publice (terme) au apărut la hotarul dintre secolele III şi II î.e.n.

Unele servicii publice din Imperiul Roman erau organizate mai bine decît în Europa secolului al XVII-lea. Imperiul poseda o sută de mii de kilometrii de autostăzi, numai în Italia erau circa 400 de mari artere pavate. La fiecare kilomatru se afla un indicator care marca distanţa pînă la oraşul cel mai apropiat. La fiecare zece kilometri era un restaurant, camere de dormit, grajduri, cai de schimb. La fiecare 30 de kilometri existau complexe spaţioase şi cîte un bordel. Drumurile erau supravegheate de patrule de poliţie. Turismul înflorea. Romanii călătoreau în mod obligatoriu în Grecia, cei săraci pe corăbii-cargou, cei bogaţi pe vase mari cu pînze, lungi de 150 de metri şi înzestrate cu cabine de lux.

 

Comments

comments